1990 martie 26 Prin Decretul nr. 181 a fost înfiinţat Serviciul Român de Informaţii, instituţie de stat specializată în domeniul culegerii de informaţii privind siguranţa naţională.

1991 iulie 29 A fost emisă Legea nr. 51 privind siguranţa naţională a României, care stabileşte noile ameninţări la adresa siguranţei naţionale. Sunt stabilite ca organe de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi structuri interne specializate din cadrul Ministerului Apărării, Ministerului de Interne şi Ministerului Justiţiei. Activitatea pentru realizarea siguranţei naţionale este coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

1992 februarie 24 Prin Legea nr. 14 , privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii au fost stabilite principalele sarcini şi atribuţii ale instituţiei.

2001 noiembrie Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat un nou Regulament de funcţionare a Serviciului Român de Informaţii.

2008 martie Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a adoptat hotărârea privind aprobarea Structurii şi a Regulamentului de Funcţionare ale Serviciului Român de Informaţii. Acest moment deosebit de important în complexul măsurilor de modernizare ale Serviciului Român de Informaţii reprezintă un prim rezultat consistent al implementării „Viziunii strategice 2007-2010”, aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în iunie 2007.

2008 Iulie a intrat în vigoare noua schemã de organizare a Serviciului Român de Informaţii, aprobatã de Consiliul Suprem de Apãrare a Ţãrii în data de 25 martie 2008. Noua structurã a SRI reprezintã un reper important în cadrul amplului proces de transformare, început în 2007, destinat debirocratizãrii şi eficientizãrii activitãţii de intelligence.

Scurtă cronologie a serviciilor de informaţii din România

1865 Marele Stat Major şi-a creat, după modelul francez, o Secţie a II-a, care se ocupa cu culegerea, analizarea şi sintetizarea informaţiilor cu caracter militar.

1892 aprilie 19 În cadrul Ministerului de Interne a fost înfiinţat Biroul Siguranţei Generale, devenit în martie 1908, Direcţia Poliţiei şi Siguranţei Generale. Atribuţii în domeniul culegerii de informaţii mai aveau şi Prefectura Poliţiei Capitalei şi Inspectoratul General al Jandarmeriei.

1913 ianuarie 13 A fost adoptată Legea privind spionajul în timp de pace, care prevedea pedepsirea celor vinovaţi de trădare şi spionaj cu închisoarea de la 2 la 15 ani.

1917 martie A fost creat de către Mihail Moruzov un Birou de Siguranţă al Deltei Dunării, cu personal provenit de la Siguranţa Generală dar care lucra pentru Marele Cartier General. Acest embrion al unei structuri informative civile, care acţiona în beneficiul armatei, a fost desfiinţat în vara anului 1920.

1925 mai 1 În cadrul Secţiei a II-a a Marelui Stat Major a fost angajat Mihail Moruzov, la Biroul de căutare a informaţiilor. După eforturi intense care au durat câţiva ani, Moruzov a reuşit să convingă conducerea Marelui Stat Major să accepte înfiinţarea unui Serviciu Secret, încadrat cu funcţionari civili "pentru culegerea, verificarea şi completarea informaţiilor care interesează armata".

1930 iunie 10 A fost emisă o nouă lege asupra spionajului în timp de pace, care agrava cuantumul pedepselor.

1930 Serviciul Secret a întreţinut timp de un deceniu relaţii strânse cu structurile informative anglo-franceze, pentru ca în perioada celui de-al doilea război mondial să predomine colaborarea cu serviciile de informaţii militare germane şi italiene. Odată cu instaurarea, la 6 martie 1945, a regimului comunist, accentul în plan informativ s-a îndreptat spre sovietici, poziţie abandonată la mijlocul deceniului al şaptelea al secolului XX, concomitent cu reorientarea politicii promovate de Partidul Comunist.

1934 Se aprobă prima schemă de organizare oficială a Serviciului Secret care cuprindea o Secţie de Informaţii Externe, una de Contrainformaţii, un Birou Juridic şi un Birou Tehnic. Tot în acest an se accentuează tendinţa centrifugă a lui Moruzov, de a scoate Serviciul Secret din structura armatei şi de a-l plasa sub autoritatea Palatului Regal, acţiune care se va concretiza de facto în 1938, dar nu şi de jure.

1937 ianuarie 1 Intră în vigoare Codul de Justiţie Militară prin care se majorează pedepsele pentru trădare şi spionaj, ajungându-se până la aplicarea pedepsei cu moartea pentru crimele de înaltă trădare.

1939 aprilie În cadrul Secţiei a II-a a Marelui Stat Major au fost înfiinţate Birouri statistice militare la Iaşi, Bucureşti şi Cluj cu atribuţii contrainformative.

1940 noiembrie 12 A fost emis Decretul-lege nr. 3818 privind organizarea Serviciului Special de Informaţii (fostul Serviciu Secret), care funcţiona pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri.

1942 noiembrie 21 A fost adoptată Legea nr. 687 pentru combaterea transmiterii de informaţii şi a sabotajului.

1944 septembrie 15 Prin Decretul-lege nr. 1695, Serviciul Special de Informaţii a fost trecut în subordinea Ministerului de Război, schimbându-i-se şi denumirea în Serviciul de Informaţii.

1945 aprilie 27 Cu decizia ministerială nr. 79 din 27 aprilie 1945, Serviciul de Informaţii este trecut în subordinea Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, fiind redenumit Serviciul Special de Informaţii.

1947 martie A fost înfiinţat Serviciul de Informaţii al Armatei, aflat în subordinea Marelui Stat Major.

1948 august 30 Prin Decretul nr. 221 a fost înfiinţată, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Direcţia Generală a Securităţii Poporului (D.G.S.P.), formată din 10 direcţii centrale şi 12 direcţii regionale. Până în anul 1958, un rol însemnat în dirijarea noii instituţii l-au avut consilierii sovietici.

1949 ianuarie 23 A fost înfiinţată, prin Decretul nr. 25, Direcţia Generală a Miliţiei din Ministerul de Interne, care înlocuia Direcţia Siguranţei Generale.

1949 februarie 7 Jandarmeria a fost desfiinţată, fiind înlocuită cu trupele de securitate. 1951 martie 30 . D.G.S.P. a devenit Direcţia Generală a Securităţii Statului (D.G.S.S.) care cuprindea şi o Direcţie de Informaţii Externe (D.I.E.).

1952 septembrie 20 D.G.S.S. se desprinde din Ministerul de Interne şi se transforma în Ministerul Securităţii Statului, care se reintegrează în Ministerul de Interne în septembrie 1953.

1956 iulie 11 Prin H.C.M. nr. 1361, în cadrul Ministerului de Interne s-a înfiinţat Departamentul Securităţii şi Departamentul Internelor.

1960-1965 Personalul Securităţii este epurat, fiind îndepărtaţi mulţi din ofiţerii impuşi de Moscova.

1967 iulie 22 Odată cu Decretul nr. 710, în cadrul Ministerului de Interne a început să funcţioneze Departamentul Securităţii Statului (D.S.S.), condus de un Consiliu al Securităţii Statului (C.S.S.), care avea în frunte un preşedinte cu rang de ministru.

1968 aprilie 4 Consiliul Securităţii Statului s-a desprins din Ministerul de Interne şi a funcţionat ca organ central de stat.

1972 aprilie 9 Prin Decretul nr. 130, Consiliul Securităţii Statului a reintrat în cadrul Ministerului de Interne. Departamentul Securităţii Statului a fost reorganizat în şase direcţii principale (informaţii interne, contrainformaţii economice, contraspionaj, contrainformaţii militare, securitate şi gardă şi cercetări penale).

1989 decembrie 30 Printr-o hotărâre a Consiliului Frontului Salvării Naţionale, organele de securitate au fost dizolvate.

sus