Serviciul Roman de Informatii

Complexitatea scenei internaţionale, în care relaţiile dintre actorii statali se definesc potrivit intereselor pragmatice şi mai puţin prin afinităţi sau adversităţi elective, menţine şi propulsează în actualitate una dintre cele mai vechi preocupări ale actorilor statali: spionajul.

Tratat universal ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale, spionajul presupune activităţi informative clandestine derulate de către servicii specializate în beneficiul statului de apartenenţă. Aceste demersuri includ: culegerea de informaţii – adesea secrete, alterarea deciziei politice şi administrative, constituirea de surse umane, deţinerea şi utilizarea de mijloace de interceptare şi înregistrare a comunicaţiilor, agresiuni informaţionale etc..

Prezentă permanent ca o dimensiune neştiută a cotidianului, realitatea invizibilă a spionajului nu a devenit caducă odată cu efervescenţa societăţii informaţionale sau cu dispariţia lumii bipolare. Dacă în trecut demarcaţia poziţionărilor antagonice era evidentă şi anticipa sensul sau natura activităţilor clandestine, dispariţia Cortinei de Fier şi includerea ulterioară a României într-o arhitectură complexă de pacte şi alianţe a determinat noi relaţii de concurenţă în domeniul informaţiilor şi noi forme de manifestare.

Din aceste considerente, identificarea, monitorizarea şi contracararea riscurilor derivate din activitatea serviciilor de informaţii străine pe teritoriul naţional a constituit şi reprezintă în continuare o prioritate a Serviciului Român de Informaţii, evaluările proprii indicând intervenţii clandestine destinate:

constituirii şi exploatării unor posibilităţi informative (preponderent surse umane, dar şi mijloace tehnice), activate la nivelul instituţiilor care gestionează informaţii clasificate sau care elaborează strategii generale şi sectoriale, studii şi prognoze privind evoluţiile României pe diverse coordonate;
sesizării unor eventuale carenţe instituţionale, tensiuni etnice, politice şi sociale sau divergenţe în relaţiile externe, care pot fi exploatate în detrimentul statului român;
promovării intereselor economice ale statelor de apartenenţă, cu repercusiuni asupra celor autohtone;
lansării şi susţinerii unor campanii propagandistice şi de influenţă, destinate distorsionării tendenţioase a realităţilor autohtone (prezentarea drept stat cu aspiraţii revizioniste, care încalcă drepturile minorităţilor etnice, afectat de corupţie endemică etc.).

Activităţile desfăşurate de unitatea specializată sunt derulate în virtutea imperativelor legale care consfinţesc obligaţia Serviciului Român de Informaţii de a organiza şi executa misiuni “pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa securităţii naţionale a României” (art.2 din Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea S.R.I.).

Arealul de responsabilitate implică cvasitotalitatea demersurilor serviciilor de informaţii străine şi a structurilor informative constituite de acestea pe teritoriul naţional şi preponderent “spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, procurarea ori deţinerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege…” (art.3, lit.(e) din Legea nr.51/1991 privind siguranţa naţională a României).

Operând prin intermediul unei game variate de mijloace (surse umane, facilităţi tehnice şi logistice) şi cu concursul instituţiilor de stat - care au, în paralel, şi calitatea de beneficiari ai informaţiilor şi expertizei S.R.I., contraspionajul dezvoltă măsuri simetrice de răspuns faţă de aceste ameninţări.

Acţiunile presupun preponderent controlarea şi manipularea (dezinformarea) reţelelor de spionaj identificate, recurgându-se exclusiv în situaţii excepţionale la izolarea şi neutralizarea cadrelor sau agenţilor străini de informaţii (trimiterea în faţa organelor de urmărire penală, declararea ca persoană indezirabilă sau “non grata”, etc.).

sus

inapoi