Serviciul Roman de Informatii

Cum se pot acredita reprezentanţii instituţiilor de presă?
Informaţii referitoare la aceditare se găsesc la rubrica "Biroul de Presă".

Cui se poate adresa un cetăţean care se simte lezat în drepturile sale fundamentale de către S.R.I.?
Orice cetăţean aflat în această situaţie se poate adresa conducerii instituţiei prin Biroul de Relaţii cu Publicul. De asemenea, se poate adresa Comisiei Comune Permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea Controlului Parlamentar asupra activăţii S.R.I. sau Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din Senatul României.

Unde pot obţine informaţii despre angajare?
Pentru informaţii referitoare la angajare puteţi consulta rubrica "Încadrare". Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi Biroul de Relaţii cu Publicul.

Unde pot găsi condiţiile de admitere în Academia Naţională de Informaţii?
Detaliile privind condiţiile de admitere în Academia Naţională de Informaţii se regăsesc în secţiunea "Academia Naţională de Informaţii - Admitere ".

Care sunt atribuţiile Serviciului Român de Informaţii?
Atribuţiile S.R.I. sunt prevăzute în Legea 14/1992.

Unde pot trimite sugestii pentru site?
Aşteptăm părerile şi sugestiile dumneavoastră la adresa: presa@sri.ro .

SRI poate lua măsuri de reţinere sau arestare preventivă?
Serviciul Român de Informaţii nu are abilitarea legala de a efectua acte de cercetare penală, nu poate lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nu poate dispune de spaţii proprii de arest. În cazul în care sunt constatate cazuri de încălcare a legii siguranţei naţionale, acestea sunt sesizate organelor judiciare competente (Parchetul şi organele Ministerului de Interne).

De ce printre preocupările SRI se numără şi sectele?
Libertatea de conştiinţă este garantată de Constituţie, este o valoare constituţională şi ca atare trebuie apărată. Articolul 29 din Constituţie stipulează că libertatea conştiinţei este garantată, dar trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc, fiind interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă. Ca urmare, activitatea sectelor nocive, prin doctrina şi practica religioasă, este monitorizată de serviciile de informaţii din toate statele democratice, şi, prin urmare, şi de către SRI.

Ce sunt informaţiile clasificate?
Informaţiile clasificate sunt informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate. Acestea se împart în secrete de stat şi secrete de serviciu.

Ce sunt informaţiile secrete de stat?
Informaţiile secrete de stat sunt informaţiile care privesc securitatea naţională şi apărarea ţării şi care, în funcţie de importanţa lor, se deosebesc pe niveluri de secretizare astfel:
- strict secret de importanţă deosebită - informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepţională securităţii naţionale;
- strict secrete - informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune grave securităţii naţionale;
- secrete - informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securităţii naţionale.

Mai concret, ce informaţie poate fi considerată secret de stat?
Potrivit legii, în categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse, pe niveluri de secretizare, informaţiile care se referă la:

a)sistemul de apărare a ţării şi elementele de bază ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie, caracteristicile armamentului şi tehnicii de luptă utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului naţional de apărare;
b) planurile, precum şi dispozitivele militare, efectivele şi misiunile forţelor angajate;
c) cifrul de stat şi alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum şi activităţile în legătură cu realizarea şi folosirea acestora;
d) organizarea sistemelor de protecţie şi apărare a obiectivelor, sectoarelor şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
e) datele, schemele şi programele referitoare la sistemele de comunicaţii şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
f) activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea ţării şi siguranţa naţională;
g) mijloacele, metodele, tehnică şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii;
h) hărţile, planurile topografice, termogramele şi înregistrările aeriene de orice tip, pe care sunt reprezentate elemente de conţinut sau obiective clasificate secrete de stat;
i) studiile, prospecţiunile geologice şi determinările gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naţionale de metale şi minereuri rare, preţioase, disperse şi radioactive, precum şi datele şi informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competenţa Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;
j) sistemele şi planurile de alimentare cu energie electrică, energie termică, apa şi alţi agenţi necesari funcţionării obiectivelor clasificate secrete de stat;
k) activităţile ştiinţifice, tehnologice sau economice şi investiţiile care au legătură cu siguranţa naţională ori cu apărarea naţională sau prezintă importanţă deosebită pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României;
l) cercetările ştiinţifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afara celor fundamentale, precum şi programele pentru protecţia şi securitatea materialelor şi a instalaţiilor nucleare;
m) emiterea, imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naţionale a României şi elementele de siguranţă ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicităţii, precum şi imprimarea şi tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur şi a obligaţiunilor de stat;
n) relaţiile şi activităţile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, faţă de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul român şi-a asumat obligaţia de protecţie.

Legea interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.

Ce sunt informaţiile secrete de serviciu?
Informaţiile secrete de serviciu sunt informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat.

Informaţiile secrete de serviciu se referă la acele activităţi care, fără a constitui, în înţelesul legii, secrete de stat, nu trebuie cunoscute decât pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, divulgarea lor putând prejudicia interesul instituţiei.
Conducătorii persoanelor juridice de drept public sau privat sunt abilitaţi să stabilească informaţiile care constituie secrete de serviciu, precum şi regulile de protecţie a acestora şi, totodată, să coordoneze şi să controleze măsurile privitoare la protecţia acestora, în conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Legea interzice clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, respectiv a celor de natură să favorizeze ori să acopere eludarea legii sau obstrucţionarea justiţiei.

A fost finalizată predarea dosarelor de Securitate către CNSAS ?
La data de 27 decembrie 2006, Serviciul Român de Informaţii a finalizat predarea documentelor fostei Securităţi către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. În cadrul acestei acţiuni, au fost transmise 1.587.831 dosare, cu 1.930.062 volume, care reprezintă peste 18.000 metri liniari de arhivă. De asemenea, Serviciul Român de Informaţii a predat în gestiunea Consiliului peste 1.400.000 fişe de evidenţă din cartoteca Securităţii, precum şi peste 700.000 de înregistrări din baza de date a fostului Centru de Informatică şi Documentare. În scopul consultării şi regăsirii cu operativitate de către Consiliu a dosarelor şi fişelor predate, Serviciul Român de Informaţii a pus la dispoziţia acestei instituţii şi evidenţa electronică aferentă dosarelor predate. Au fost transmise atât documente din Arhiva Centrală a Serviciului Român de Informaţii, cât şi din cele 40 de arhive judeţene ale instituţiei. Finalizarea procesului de predare până la integrarea României în Uniunea Europeană a presupus alocarea unor importante resurse umane, tehnice şi financiare din partea Serviciului Român de Informaţii.

Care este situaţia dosarelor de Securitate care privesc siguranţa naţională a României?
În perioada ianuarie 2007 - mai 2008, Comisia Mixtă formată din reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii şi ai Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a analizat conţinutul dosarelor considerate că privesc siguranţa naţională, stabilind de comun acord că o parte dintre acestea rămân în păstrarea Serviciului Român de Informaţii, iar celelalte au fost declasificate şi predate Consiliului. La data de 15 mai 2008 s-a încheiat astfel operaţiunea de predare de către Serviciul Român de Informaţii a dosarelor prevăzute de Legea nr. 187/ 1999, cu modificările şi completările ulterioare, în prezent fiind în curs de transmitere către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a copiilor pe microfilm aferente dosarelor menţionate anterior.

Câte dosare de Securitate au fost predate CNSAS?
Precizăm că, în total, Serviciul Român de Informaţii a predat Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în perioada anilor 2000 - 2008, un număr de 1.632.671 dosare, ce însumează 2.007.792 volume.

Ce demersuri sunt necesare pentru obţinerea avizului S.R.I. în procesul de licenţiere a societăţilor cu specific în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţiei persoanelor, conform Legii nr. 333/2003?
Avizul acordat de S.R.I. se obţine în baza documentelor depuse la inspectoratul de poliţie al judeţului pe raza căruia se află sediul social/domiciliul solicitantului, respectiv la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti. Avizul se solicită S.R.I. de către organele de poliţie şi nu de către persoana fizică sau juridică interesată de obţinerea licenţei.

Ce demersuri sunt necesare pentru obţinerea avizului S.R.I. acordat personalului ce execută activităţi de pază la obiective strategice sau instituţii care gestionează informaţii clasificate secrete de stat?
Avizul acordat de S.R.I personalului care execută activităţi de pază la obiective strategice sau instituţii care gestionează informaţii clasificate secrete de stat se obţine în baza documentelor depuse la inspectoratul de poliţie al judeţului pe raza căruia se află obiectivul, respectiv la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, conform art. 40 din Legea nr. 333/2003 şi art. 22 alin. (2) din Anexa 1 a H.G. nr. 1010/2004. Avizul se solicită S.R.I. de către organele de poliţie şi nu de către persoana fizică sau juridică în cauză.

inapoi